CAPITOLELE ACESTEI PAGINI:
1) Ce aveți de aflat din acest site
2) Scopurile acestui site
3) Cu ce folos?
4) Un caz tipic ilustrat
5) E ceva pe care să te bazezi în sistemul juridic?
6) După cum sunt judecătorii așa este și statul!
7) Voința de bună credință lipsește, nu legile
8) Şi care ar fi soluția?
Declarații pe care nici un judecător sau procuror nu au vrut să le asculte!
Declaratie video a lui ADRIAN GRIGORIU principala țintă a atacului mafiot
MARIN ION și el jefuit de MARIN VASILE, deși îi e frate, întrucât s-a opus jefuirii firmelor lui GRIGORIU – prima declarație video
MARIAN TOMA, director tehnic, despre FABRICA ARBORIA
1) Ce aveți de aflat din acest site
Despre gruparea de oameni de extremă rea credință înrolați în Comunitatea Infracțională din România, o aripă locală a celei internaționale din exteriorul României, constituită din membrii din interiorul societății precum și din membrii adânc infiltrați în structurile Statului Român, grupare care de decenii ne sărăcește, ne terorizează și ne împiedică să avem o viață firească.
Despre ilustrarea metodelor de acțiune ale acestei grupări în Cazul Grigoriu, un atac ce se întinde pe o perioadă de peste 20 de ani. Se va urmări expunerea detaliată a cazului concret de anihilare operațională a firmelor pentru favorizarea preluarii pieței de către firmele străinilor din această grupare, precum și în final desăvârșirea operațiunilor de jefuire a patrimoniului prin mijloace viclene și violente, aplicate cu consensul tacit, iar uneori activ al autorităților, în favoarea membrilor Comunității Infracționale din afară precum și din interiorul Statului Român.
Despre învățămintele utile ce se pot extrage din acest caz, precum și altele similare, cu scopul de a putea concepe și a lua măsuri preventive pentru a restrânge sau chiar anihila, posibilitățile de acțiune distructivă asupra Poporului Român din partea Comunității Infracționale din România și a instituției internaționale căreia îi este subordonată.
Astfel parcurgând istoria distrugeri firmelor lui ADRIAN GRIGORIU, recomandăm cu pixul sau stiloul în mână şi cu un carneţel, veţi putea ajunge să recunoaşteţi capcanele pe care mafioţii le pot întinde familiei dumneavoastră sau/și afacerilor dumneavoastră. Recunoscând aceste capcane veţi putea acţiona din preventiv salvând viața dvs., a familiei, timp preţios, muncă și bunuri adunate în viață.
Despre ADEVĂR, în general dar și în particular, împotriva căruia se desfășoară o luptă concertată și continuă a tuturor membrilor Comunității Infracționale din România și a celei din mediul internațional, compusă din membrii aflați atât din interiorul cât și din afara structurilor statale.
Pentru cei care încă mai cred că este suficient să nu facă rău nimănui pentru a nu li se va face rău nici lor iar dacă totuși se întâmplă aceasta, se întâmplă doar altora.
Curs practic de cunoaștere a inamicului.
Problema primordială are ca sursă doar abuzul în serviciu comis de unii judecători la nivel de Țară, familie, persoană. Puterea juridică este tot FORȚĂ BRUTĂ dar „cosmetizată” legal. În timpurile noastre, „juridic” nu mai are legătură cu „legal” iar noțiunea de DREPTATE a fost eliminată din sistemul judiciar al statului „modernizat”.
Strămoșii și înțelepții Lumii ne-au transmis că nimic nu e bun sau rău în sine, ci după cum este folosit, deci scopul. Feodor Dostoievski spunea: „Dacă Dumnezeu nu există orice devine moral posibil, binele răul devin simple noţiuni abstracte, extrem de interpretabile„. Sau Petre Țuțea a formulat clar și concis „Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri”. Justiţia modernă s-a îndepărtat colosal de legile divine ale libertății, dreptății, echității, cooperării, dragostei dintre membrii umanității etc. care au stat mii de ani la baza principalelor coduri de legi și la evoluția unei soceități firești. Astfel justiţia „modernizată”, scăpată de orice răspundere etică, este capabilă să dispună orice verdict după ordinele celor care aplică, clandestin și ilegal, aceleași motivații primitive: biciul sau morcovul, mai nou „modernizate”, asasinare sau recompensă monetară.
Ultima actualizare 22 iunie 2021 pagina SINTEZA PENALĂ. Saitul se află în continuă actualizare pe măsură ce lupta juridică se desfășoară și noi informații vin la suprafață.
Pentru siguranța tuturor, imediat ce intrați pe site, rog descarcați site-ul direct pe computerul dumneavoastră astfel dacă site-ul va fi desființat veți păstra o versiune destul de completa a lui. Pe măsură ce vom completa informația, descărcați noua versiune și ștergeti versiunea anterioară. Până vom posta un buton pentru descărcare automată, procedați cu „copy and paste” la paginile care va preocupă.
Din acest site se poate copia și disemina, liber de orice obligație, orice text sau informație, cu precizarea de a nu fi alterată de la forma originală înscrisă aici cu modificările aduse de noi în viitor. Orice altă completare, reformulare, reducere a textului trebuie făcută astfel ca mesajul acestui site sa nu fie alterat.
2) Scopurile acestui site
Deocamdată foarte puțini înțeleg la acest moment, dar numărul este în creștere, că în ultimii 30 de ani s-a constituit o Comunitate Infracţională. Aceasta este compusă din unii avocaţi care își păcălesc clienţii, făcându-i vulnerabili, ca să poată fi atacați de mafioţi fără a se putea apăra. Deasemenea din unii polițiști care asistă bandiții în desfășurarea fără opreliști a acțiunilor de jefuire. La fel din unii procurori care blochează dosarele până când termenele de prescriere se împlinesc privând efectiv victimele de a se putea apăra şi a ajunge în faţa unui judecător. La aceștia se adaugă și unele persoane în alte funcții în sistemul juridic precum notari, executori judecătorești, experți tehnici judiciari și alții aflați în funcții anexe. În final distrugerea finala este executată de unii judecători care inventează probe, legi, sau ignoră legi şi probe şi pronunţă decizii abuzive mincinoase, comit falsuri intelectuale grosolane, fac ca victimele bandiților să nu aibă nici şansa se poată apăra. Toți cei menționați aflându-se în subordinea unui număr de bandiți ce acţionează din afara sistemului juridic, bandiți specializați în atacarea membrilor societății cu scopul de a îi jefui prin mijloace juridice, mijloace care le sunt puse la dispoziție de membrii Comunității Infracționale strecurați în interiorul sistemului juridic, cu care de altfel în mod firesc, împart rezultatul jafurilor.
S-a constituit o „industrie” de jefuire la scară mare până la scara cea mai mică, până la fiecare individ din societate, care acţionează în ansamblul intregii societăţi româneşti. O operaţiune de tehnologie de tip industrial caracterizată printr-un angrenaj complex în care componentele (persoane, instituții) sunt specializate în a comite infracţiuni complexe și conxate una într-alta, precum un agrenaj de ceasornic performant în care nic o rotiță nu arată ora dar toater rotițele sunt necesare. Angrenajul complexului infractional are ca scop tâlhărirea membrilor societății românești prin mijloace juridice şi în final, cei implicați îşi împart roadele tâlhăriei
Publicul larg nu cunoaşte existenţa acestui complex infracţional şi cade victimă inocenta atacurilor acesteia. Necunoaşterea realităţii se datorează faptului că publicul este supu unei diversiuni susţinute de cei implicaţi împreună cu ajutorul mass mediei care împreună și sincronizat ascund cu abilitate realitatea concretă iar ocazionalele nedreptăţi şi ilegalități sunt atribuite corupției. Dar corupția este un aspect marginal şi nesemnificativ întrucât „combustibilul” ce alimentează un astfel de mecanism complex nu poate fi doar ocazionalul act de corupţie. Acuzațiile de corupție sunt folosite doapre pentru a elimina din sistem funcționarii (judecători, procuri, polițiști etc.) prea neinteligente pentru scopurile mafiote, prin faptul că iau mită prin mijloace detectabile, urmărindu-se a se păstra în Comunitatea Infracțională doar ticăloşii cei mai abili. Combustibilul care alimentează Comunitatea Infracţională este mentalitatea de crimă organizată şi lăcomia nelimitată a membrilor acesteia.
Aceasta operațiune a fost instaurată de bandiţii internaţionali care şi-au supus din nou Statul Român începând cu 22 decembrie 1989. Unii o numesc, pe bună dreptate, sucursala locală a Mafiei Internaționale sau unitatea de acțiune locală a Comunității Bandiților Internaționali.
Toți cei menționați mai sus constituie un lanț infracțional care o dată desfașurat și activat împotriva unor simpi membrii ai societatii face aproape orice riposta ineficientă, singura speranță constă in cunoasterea lor și a modului în care ei operează
Prima demonstraţie de forţă a acestei entităţi a fost dată chiar în Decembrie 1989, când fostul şef al statului Nicolae Ceauşescu a fost acuzat și condamnat de ultimul lucru de care putea fi învinuit „subminarea economiei naţionale”, procedural nu i s-a permis dreptul la apărare, nu s-au adus nici un fel de probe în acuzaţiile de otrăvire a apei potabile în oraşe, de ucidere a 60,000 de oameni, toate acestea dovedite ulterior ca fiind minciuni, nu i s-a permis să aducă probe, cei implicați direct, judecători, procurori, avocati, militari, au încălcat cu suprem dispreţ legea prin faptul că nu i s-a permis să formuleze nici apel nici recurs, sentinţa din fond, nemotivată şi fără nici o probă la dosar, a fost pusă în executare ilegal la 15 minute după pronunțare.
Cu acest enorm abuz în serviciu, comis în grup organizat, a început epoca prezentă de la care nu trebuie să ne mirăm că avem parte de injustiţie în toate planurile socieitaţii. De atunci şi până astăzi un şir lung de abuzuri nesancționate ale judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor ne-au adus la punctul unde suntem astăzi.
Precizăm că acelor membrii ai sistemului juridic care nu s-au înrolat în comunitatea infracțională le datorăm faptul ca încă mai existăm pe aici, dar munca lor corectă de partea adevărului este din ce în ce mai des anihilată de acțiunile membrilor Comunității Infracționale din România. Doar în aceștia mai avem nădejdea pentru o viață firească într-un viitor pentru noi, familiile și copiii noștri și în mare, pentru Țară și Umanitate. Pe aceștia trebuie, cu orice efort, să îi cunoaștem și să îi sprijinim în toarte modalitățile, fățiș dar și discret. TREBUIE. Sunt singura noastră scăpare din ghearele criminalilor de popoare.
Scopul punctual al acestui site este să ilustreze principile arătate mai sus prezientând publicului cazul concret al unui atac viclean, perfid și perseverent, în grup organizat, cu utilizarea instituţiilor statului, cu precădere a judecătorilor pentru distrugerea şi jefuirea unui grup de firme autohtone. Astfel dorim să demonstrăm că un astfel de abuz concentrat şi colectiv nu va fi un dosar anonim, uitat pe un raft şi topit după un timp și că atacul nu este și nu va fi uitat în timp. NU. Nicidecum. Dimpotrivă. Atacul va rămâne viu aici ca să ajungă la cât mai multe mii şi zeci de mii de oameni pe care să îi ajute să devină conştienţi cum le poate veni necazul, de unde, de la cine, pe ce căi şi cum să învețe să îl prevină şi să contraatace.
Întrucât procedeele sunt universal valabile şi aplicate în toate statele, pentru folosul a cât mai multor potențiale victime, site-ul va fi tradus în prima etapă în limba engleză apoi în alte limbi de circulaţie mondială.
3) Cu ce folos?
Istoria reală, aflată în curs de desfășurare, prezentată aici, vă arată că un astfel de atac distructiv, nelegal, executat în grup de zeci de persoane în funcţii în stat este ceva real. Mulţi nu cred că aşa ceva se poate petrece lângă ei sau chiar lor înșiși. Dimpotrivă, aşa ceva se petrece şi este foarte real şi distructiv şi vizează pe orice român care face ceva util şi stabil, oricât de mic dar folositor românilor sau care are ceva, oricât de puțin.
Să folosească acest caz ca un program pedagogic penru cei care ar putea fi victime ale aceloraşi procedee de jefuire care să învețe despre comportamentul mafiot şi să îl poată identificea din timp, înainte ca acesta să aibă efecte asupra lor. Să ilustreze procedeele vicleniei şi perfidiei care sunt greu, dacă nu chiar imposibil de cuprins de către o minte curată fără un mare efort, situație comună care vulnerabilizează pe cei neavizați și atrage pe atacatori.
Prin urmare ceea ce fac marii ticăloşi trebuie cunoscut din rezultatele lor concrete, în detaliu și expus limpede fără perdea de către cei care din nefericire au fost victimele acestora.
Metodele folosite şi mai ales metodă de lucru prin care aceşti infractori ataca şi destructurează afaceri oneste vor fi expuse pe acest sit că ei, infractori să devină pentru prima oară vulnerabili.
Să încurajeze pe cei atacaţi că exista posibilitatea de supravieţuire pe termen lung în cazul uni atac foarte organizat. Întrucât finalizarea atacului și a apărării este în desfăşurare, nu putem arăta nici succesul nici înfrângerea definitivă, care nu depind de noi ci de un singur judecător la acest moment (ianuarie 2021 vedeti aici) dar putem arăta că se poate opune mare rezistenţa în faţă atacului generalizat al statului asupra unor oameni care nu se sprijină decât pe lege, efort supraomenesc uneori dar şi pe ocazionala apariţie pe drum a unor judecători corecţi.
Să încurajeze polițiștii, procurorii dar mai ales judecătorii corecţi că nu sunt nici uitaţi, nici singuri, iar riscul asumat de a se opune acțiunilor mafioților nu este în van, dimpotrivă, este considerat la adevărata sa valoare ca gest suprem salvator pentru întreaga Țară.
Să ajute la cunoaşterea şi coalizarea victimelor abuzului în serviciu a judecătorilor complici activi ai mafioţilor antiromâni şi anticreştini. Să ne adunăm noi, victime ale abuzivilor din sistem care îi susțin și protejează pe mafioții din afara sistemului.
Să facem ce trebuie făcut ca de acum înainte, aceste practici să înceteze şi să NU li se mai poată face urmașilor noștri ce ni s-a făcut și continuă să ni se face nouă. Nu avem permisiune morală, ca în cunoștință de cauză să lăsăm urmașilor această situație, în care infractorii conduc Țara și chiar Lumea după placul lor pervers.
4) Un caz tipic pentru un fenomen omniprezent de cel puţin 30 de ani
Cazul Grigoriu este tipic pentru modul de acţiune al oamenilor care nu creează nimic, priceperea lor fiind strict de a minți, a păcăli, a întocmi falsuri şi a dirija puterea statului prin justiţie în favoarea furtului şi crimei. Astfel ei își însușesc munca și bunurile altora fără nici un drept, prin hotărâri judecătoreşti contrare legii şi cu ignorarea dovezilor, un ansamblu infracțional complex împotriva celor care fac ceva bine şi folositor societății și a rezultatelor activităților pozitive a acestora.
Nu este un caz izolat ci mai degrabă general, precum este cazul a altor mii şi mii de firme și persoane, cazuri mai mici şi mult mai mari, atacate prin aceeaşi procedură: jefuirea oamenilor de către mafioți folosindu-se de instrumentele statului.
Statul a fost deja subordonat mafioţilor de peste 50 de ani: în perioada 1969 – 1989 în mod clandestin iar după 1990 pe față când au preluat averea poporului la scara generală prin legea 15/1990 după care au coborât la scară din ce în ce mai detaliat la nivel de firma cu firmă şi om cu om.
După 1990 mii de afaceri au dat faliment într-un mod aparent suspect, fiecare în parte din aceşti întreprinzători trăind până astăzi cu impresia că a fost ceva ce i s-a întâmplat doar lui. Vom descoperi că nu a fost aşa, în spate a stat un plan monstruos și minuțios organizat care a urmărit curăţarea pieţii de operațiuni economice românești, astfel încât doar firmele Sistemului Mafiot să rămână ca singura alternativă pentru public.
Subordonarea statului a fost efectuată prin măsuri instituţionale ce constau în preluarea conducerii instituţiilor de forţă, în mod clandestin înainte de 1989 şi pe faţă după 1990, ulterior a justiţiei. În prezent, prin ameninţare, ca un caz general, dar şi uneori, rar, prin recompensă personală, adică corupţie ca excepție, se impun decizii judecătorești care validează documente falsificate ca fiind adevărate. Aceste decizii se pronunță cu ignorarea adevărului sau cu conștientă alterarea adevărului, dispuse în orice măsură prin care pot fi favorizați mafioţii și sistemul care îi susține.
Cei care au manifestat opoziţie competentă unor atacurilor mafiote, adică cei care știau cât de cât despre cum funcționează sistemul mafiot și s-au opus atacurilor, au fost asasinaţi precum dl. Erbașu (Cazul Erbașu General Construct) dl. Vonica (cazul Polisano) și o mulţime ca ei. Alţi au fost doar ruinați precum dl. Penescu (Cazul Pic).
În cazul Grigoriu, ADRIAN GRIGORIU admite : „a noastră desăvârșită necunoaştere a sistemului juridic de la început până recent, adică opoziție incompetentă, ne-a salvat de la a fi asasinați întrucât mafioţii au tot sperat că eu voi fi un caz uşor întrucât, într-o primă fază eu fiind grav bolnav nu voi avea puterea fizică şi mentală să ripostez iar în a doua fază, după operaţia salvatoare urmare căreia mi-am recăpătat puterile, pe fondul totalei nepriceperi juridice, am urmat foarte încrezător propunerile oferite de mafioții infiltraţi ce se configuraseră cu mare abilitate în salvatori ai firmelor și familiei mele. Am luat la cunoștință târziu că la început (1999) mafioţii se lăudau în cercurile lor și în fața directorilor cooptați împotriva mea că în 2 luni mă vor termina. Iată că după 20 de ani încă nu sunt distrus conform planului lor. Motivul obiectiv este că la fiecare pas, din neștiință, am făcut ceea ce mă îndrumau să fac, fapt care i-a încurajat că „mă vor face” uşor fără a trebui să apeleze la măsuri extreme, măsuri precum asasinatul, care de regulă lasă urme greu de ascuns. Intre timp cazul a devenit relativ cunoscut și măsurile extreme au devenit tot mai dificil de camuflat. Acum cu acest site le-am facut situația puțin mai dificila în a ascunde ce fac, ce au facut și cum acționează.„
5) Majoritatea oamenilor confruntați neprovocat în sistemul juridic ostil și de neințeles sunt victime neputincioase. Pe cine să se bazeze?
Fără nici o notificare, prin surprindere, în august 2002 , ADRIAN GRIGORIU şi AURA TOMA s-au găsit într-o situaţie imprevizibilă, din motive necunoscute şi a cărei rezolvare le era deasemenea necunoscută. Această surpriză a indus o stare de teroare care este întreținută și continuă până în prezent (2020) ca urmare a deciziilor procurorilor dar în special a judecatorilor dispuse contrar legilor și cu ignorarea probelor.
Oamenii cu judecată normală nu pot înțelege motivul pentru care cineva, o persoană, un grup de persoane sau o firmă, cu care nu au avut nici un conflict poate dori distrugerea completă a afacerilor altei persoane. Se instaureaza o stare de panică pe care autorii atacului o cunosc foarte bine, iar după cum vom vedea din marturia lui ADRIAN GRIGORIU, cel atacat actionează emoțional și stângaci.
ADRIAN GRIGORIU precizeaza:
„Marea majoritate a oamenilor nu cunosc nimic despre sistemul juridic iar noi eram în aceeași situaţie. Doar o minoritare deţine cunoştinţe juridice şi din respectiva minoritate o fracţiune este specializată în jefuirea românilor prin intermediul sentinţelor judecătoreşti iar o altă fracțiune mai mare în sistem este complice tacit al primei fracțiuni.
Se instalează o stare de şoc când oameni care nu cunosc nimic despre sistemul juridic sunt atacaţi fără motiv şi sunt jefuiţi de însăşi organe ale Statul Român în favoarea unor oameni despre care nu cunosc nimic şi cu care nu au avut nici o relaţie conflictuală. Într-o stare de şoc din care nu se cunoaşte nici o ieşire, victima acceptă ceea ce în condiţii normale nu ar putea accepta, respectiv, orice mână întinsă pare a fi o salvarea providenţială.
Situaţia este amplificată în defavoarea victimei prin îndepărtarea oricărui suport din partea persoanelor apropiate ca urmare a inducerii unei stări de frica şi şoc la nivelul tuturor.
Zece ani mai târziu am aflat că în lumea infracţională de mare nivel, acesta este un procedeu binecunoscut: se induce o stare de şoc şi teroare din care victima nu ştie cum poate ieşi pentru ca apoi să i se ofere soluţii a căror finalitate nu o cunoaşte. Aceste soluţii sunt premeditat şi meticulos pregătite pentru a produce probleme reale, a conduce la distrugerea firmelor implicate şi pierderea patrimoniului personal şi al firmelor în favoarea atacatorilor.
Întreg mecanismul se bazează pe subordonarea faţă de atacatori a unor forţe şi autorităţi ale statului prin intermediul unor persoane aflate în funcţii în stat care execută docil şi conştiincios ordinele atacatorilor.”
În Cazul Grigoriu constatăm că au fost puse organe ale statului la dispoziţia atacatorilor prin intermediul unor anumiți poliţişti, procurori, judecători, executori, funcţionari de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Aceştia în unele cazuri au împiedicat forţele statului să oprească acţiuni de atac ale mafioților, au blocat apărarea celor atacați, permiţând atacatorilor să acţioneze fără a fi împiedicați de autorităţile competente care aveau obligaţia legală să îi oprească, sau în alte cazuri au dispus decizii pronunţate contrar legilor dar aplicate cu forţa statului în favorare atacatorilor.
6) După cum sunt judecătorii așa este și statul!
Toată lumea pricepe că acele probleme ale societăţii care nu se rezolva între membrii societăţii sunt supuse justiţiei, adică puterii statului, care decide pentru una dintre părţi şi impune celeilalte decizia sa.
Din acest motiv, statul ca instituție de administrare a patrmoniului material, biologic și chiar spiritual într-o măsură, a unui popor, ajunge în scurt timp să aibă aceeași esență caracterială ca cea a judecătorilor și pârghiilor care acționează în justiție. În mod cât se poate de practic, întrucât judecătorul are autoritate asupra oricărei alte persoane din stat, după cum sunt judecătorii așa este și statul.
Există mulți judecători corecți. Aceștia țin lucurile pe partea pozitivă și datorită lor mai existăm ca stat și ca popor, într-o bună măsură. Mafioții și complicii lor din justiție luptă din greu să încline balanța în favoarea răului în timp ce judecătorii corecți luptă pentru bine. Judecătorilor corecți le suntem recunoscători din suflet și ne declarăm că suntem aliniați în spatele lor cât de mult este necesar și posibil. Pe cei corecți îi descoperim ușor și repede după decizii și îi ținem la suflet.
7) Avem destule legi care să reglementeze corect activitatea judecătorilor. Problema constă doar în existența sau inexistența voinței de a le aplica, o chestiune de caracter care se naște, nu se educă!
Nu legile sunt problemă, sau lipsa vreuneia. Pe de altă parte nu poate exista vreo legea care să reglementeze voinţa judecătorilor de a aplica corect sau nu legea.
Subiectul fluturat peste tot că problema justiției ar fi lipsa legii răspunderii magistraţilor este o minciună. Este perorat de diversioniştii care distrag atenția de la subiectul esențial.
Există toate legile pentru a împiedica şi opri abuzurile comise de judecători şi procurori dar aceştia refuză să instrumenteze, aşadar, nici un abuz în serviciu comis de procurori şi judecători nu este cercetat nicidecum pedepsit pentru corectarea consecinţelor abuzului acestora.
Soluția falsă speculată de mafioți este ca avem nevoie „de mai multe legii” in domeniul justiției, această soluție este falsă și chiar periculoasă deoarece se doreste cresterea puterii grupului infracțional. Practic se urmarește înscăunarea unor lupi paznici la stână, legile sunt ele trebuie aplicate.
Problemele sistemului juridic izvorăsc din o singură sursă: sistemul juridic aplică forţa statului în mod discriminatoriu în favoarea infractorilor şi în dauna Poporului Român prin refuzul unor mulți procurori şi judecători de a aplica prevederile Legii 303/2004, “Art. 4 – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi că, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii… “ care în fapt este singura obligaţie esenţială ce stabileşte scopul şi efectul sistemului juridic şi implicit caracterul întregului Stat Român.
Astfel judecătorii pot pronunţa sentinţe contrare legii comițând abuz în serviciu cu consecinţe extrem de grave fără a avea consecinţe pentru ei.
Procedeul de protecţie a judecătorilor și procurorilor pentru a comite abuzul în serviciu este următorul:
- neinstrumentarea plângerilor penale împotriva procurorilor şi judecătorilor atât de către procurori prin ordonanțe de neîncepere a umăririi penale pronunțate fără nici o cercetare şi NEMOTIVATE ,
- respingerea plângerilor împotriva ordonanțelor emise, de către procurorii superiori de la instanțele până la cel mai înalt nivel prin emiterea de ordonanţe deasemenea NEMOTIVATE
- și în final respingerea plângerilor împotriva ordonanțelor emise de către judecători care pronunță decizii de respingere a plângerile penale împotriva procurorilor şi judecătorilor NEMOTIVATE.
- în cazul deciziilor de camera preliminară nici nu se mai ajunge la judecata pe fond, decizia este definitivă și fără cale de atac.
Iar când deciziile contra legilor şi probelor sunt NEMOTIVATE și se pronunță în recurs, ele sunt definitive.
Căile de atac a hotărârilor definitive sunt foarte limitate şi se resping în întregime când se referă la nemotivare sau la motivare deficientă. Fără cai de atac şi acestea.
Au „tricotat” un sistem în care cei atacați de mafioți sunt lipsiți de apărare contrar propagandei organelor de media si statale Statul Român și Uniunea Europeană care proclamă în fals supremația statului de drept instituit chipurile de către chiar victimele sistemului prin procesul electoral.
Şi totul se bazează pe faptul că nu există în codurile de procedură civilă sau penală nici o prevedere care să reglementeze modalitaeta de a ataca o decizie judecatorească definitivă pronunțată cu încălcare legilor sau/și a probelor sau nemotivată.
Menţionez că a existat o procedură de atacare a hotărârilor definitive/irevocabile respectiv aceea a Recursului în Anulare dar în 2003 sub presiunea UE a fost eliminată din sistemul juridic al Statului Român ca procedură judiciară. Eliminarea a fost făcută cu intenția de a rămâne ca unică posibilitate de a îndrepta o hotare judecătorească definitivă doar procedura de reclamaţie la CEDO, unde s-a dovedit că niciodată se va pronunţa vreo hotărâre în favoarea vreunui român în afară de cazuri minore.
Cu alte cuvinte, procedura de rectificare a unei hotărâri judecătorești pronunțate din greșeală sau cu intenție, cu încălcarea legilor și/sau a probelor să nu mai fie în puterea unor români ci doar în puterea unor entități străine, la care românii nu au un acces real. Aceasta fiind ultima cale de acțiune, românii au pierdut și controlul justiției pe această cale.
Au existat tentative de a reinstaura Recursul în Anulare care au fost respinse de la inițiere prin decizii judecătoreşti pronunțate contar legilor, ce surpriză! Vedeti aici un exemplu: cerere, sentință fond, recurs, decizie în recurs definitivă.
Prin desfiinţarea Recursului în Anulare, mafioți interni au fost puşi la adăpost iar în cazuri excepţionare decizia este mandatata CEDO adică judecătorilor suspecţi de a fi controlaţi de mafia externă.
Iata un exemplu de aplicare a Recursului în Anulare acum 107 ani:
8) Şi care ar fi soluția?
E simplă şi logică: pentru a avea o societate bazată pe legalitate, dreptate, adevăr, judecătorii trebuie să aibă VOINŢA de a pronunţa decizii în baza acestor valori. Această voinţă nici nu se poate legifera, nici cumpăra, nici nu se poate forţa nici nu se poate obține prin păcălire. Voinţa de a pronunța decizii bazate pe legalitate, dreptate şi adevăr este o trăsătură înnăscută, ține strict de caracter de bună credinţă care nici nu se poate legifera și nici nu se educă. Astfel de judecători cu caracter de bună credință dacă ar fi promovați în toate pozițiile de decizie juridică, ar realiza un stat în care legalitatea, dreptatea și adevărul ar domina toate relațiile umane, cu consecința că ar instaura stabilitate și reală siguranță pentru toți membrii societății.
În opoziție, voinţa de rea credinţă a judecătorilor se poate dirija de către mafioți prin beneficii personale sau frică.
Voința de bună credinţă este firească, înălțătoare și chiar în unele situații, eroică. Voinţa de bună credinţă a judecătorilor este ceea ce aduce binele în societate şi este singura condiție. Consecința directă și imediată va fi că știind că orice abatere de la adevăr va ajunge la judecători de bună credință, toate deciziile mici și mari în societate se vor face în baza adevărului și a binelui tuturor. Aceasta realizare este subiect pentru o discuție esențiala pentru viitorul Poporului Român dar în alt loc.
